Ipoteca este definită și reglementată în Codul civil între articolele 2.343-2.379.
Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică de către notarul public, sub sancțiunea nulității absolute.
Contractele de ipotecă imobiliară se înscriu în Cartea funciară a imobilului grevat, respectiv contractele de ipotecă mobiliară se înscriu în Registrul Național de Publicitate Mobiliară – Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
Contractul de credit (împrumut bancar) garantat cu ipoteca imobiliară este contractul semnat intre imprumutat (debitor) și bancă (creditor), in vederea obtinerii unei sume de bani pentru care împrumutatul aduce în garanție un imobil asupra căruia instituie în favoarea băncii un drept ipotecă. pentru garantarea restituirii creditului.
Ipoteca se instituie prin contract autentic de ipotecă ce se semneaza separat de contractul de credit, între instituția bancară împrumutătoare (cea care acordă creditul) în calitate de creditor ipotecar și împrumutat, ce are calitatea de garant ipotecar. Atunci când doi soți dețin imobilul ce se aduce în garanție, ambii soți vor avea calitatea de garanți ipotecari, contractul de ipotecă fiind semnat de către aceștia împreună.
Acte necesare pentru autentificarea contractelor de ipotecă:
Taxele se calculează de către notarul public instrumentator, prin raportare la valoarea împrumutului.
Taxele ocazionate de autentificarea unui contract de ipotecă imobiliară sunt: onorariul notarial și tariful pentru intabulare în cartea funciară (tariful ANCPI).